RECOMANDARI IN PERIOADA PANDEMIEI:
• Pentru o buna sanatate emotionala preveniti stresul! Reduceti timpul alocat stirilor despre pandemie! Faceti alte activitati care va plac!
• Pentru a buna sanatate fizica, efectuati zilnic, in casa, cel putin 30 minute de activitate fizica pentru adulti si cel putin o ora pentru copii! Urcatul si coboratul scarilor, dansul, exercitiile fizice, va mentin sanatatea intregului organism!
• Consulati zilnic alimente proaspete, variate, de sezon, din productia locala, pentru a va asigura aportul de nutrienti de care are nevoie organismul dvs.!
• Consumul de alcool frecvent sau excesiv NU va protejeaza impotriva infectiei
COVID-19! Acesta este periculos pentru sanatatea dvs. si a celor din jur!
• Fumatul NU va protejeaza impotriva infectiei COVID-19! Fumatul ca creste riscul de a face o forma grava a infectiei COVID-19.
• STATI ACASA PE CAT DE MULT POSIBIL
Pentru a proteja viata dvs. si a celor din jur, respectati recomandarile autoritatilor privind restrictiile de deplasare!
Recomandari privind izolarea la domiciuliu a persoanelor cu infectie cu noul coronavirus (COVID-19):
– Pe baza dovezilor disponibile, virusul SARS-CoV-2 este transmis de la om la om prin contact direct si prin picaturi Flugge. Persoanele cu cel mai mare risc de infectie sunt cele care sunt in contact direct cu o persoana cu COVID-19 sau care au grija de persoana cu COVID-19.
– Pe toata perioada izolarii la domiciliu se impune respectarea urmatoarelor masuri:
– Pe perioada de izolare recomandata, persoana nu va parasi domiciliu si nu va primi vizitatori.
– Persoana infectata, va sta izolata fata de ceilalti membrii ai familiei. Este recomandat ca ceilalti membri ai familiei sa locuiască intr-o locuinta separata. Daca acest lucru nu este posibil, persoana infectata trebuie sa stea într-o alta camera si sa utilizeze o baie separata. In cazul in care baia nu este utilizată exclusiv de catre persoana infectata, suprafetele baii trebuie curatate si dezinfectate riguros cu substante pe baza de clor imediat, dupa fiecare utilizare.
– Se recomanda ca persoanele in varsta si cei cu sistem imunitar compromis sau cu conditii cronice de sanatate (ex. afectiuni cronice cardiace, pulmonare, renale si diabet) sa nu locuiasca cu persoana infectata.
– Este necesara aerisirea cat mai frecventa a locuintei.
– In cazul in care persoana infectata se afla in aceeasi camera cu alte persoane, situatie ce trebuie evitata, persoana infectata trebuie sa poarte masca. In cazul in care aceasta nu o poate purta, toate celelalte persoane, care se afla in aceeasi camera, trebuie sa poarte masca.
– In caz de tuse sau stanut, se va acoperi gura si nasul cu servetel de unica folosinta sau se va utiliza tehnica de a tusi sau stranuta in interiorul cotului flectat. Servetelele de unica folosinta utilizate vor fi depozitate imediat intr-un sac de gunoi, urmat de spalarea mainilor cu apa si sapun timp de cel putin 20 de secunde.
– Toate persoanele care locuiesc la adresa de domiciliu a persoanei infectate (inclusiv persoana infectata) trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun, cat mai des cu putinta, timp de cel putin 20 de secunde. Se poate utiliza un dezinfectant pe baza de alcool in situatia in care apa si sapunul nu sunt imediat disponibile si daca mainile nu sunt vizibil murdare. Trebuie evitata, pe cat posibil, atingerea ochilor, nasului si gurii cu mainile nespalate.
– Nu se vor utiliza in comun obiectele de uz casnic (vesela, pahare, tacamuri, prosoape, lenjerie de pat). Dupa utilizare de catre persoana infectata, acestea se spala riguros cu detergenti casnici obisnuiti. Resturile alimentare se vor depozita in saci de gunoi ce vor fi aruncati imediat in acelasi mod ca si gunoiul menajer.
– Toate suprafetele cu potential ridicat de atingere (ex. comutatoare, clantele usilor si ferestrelor, mese, noptierele, mobilierul de baie, toaletele, telefoanele, tastaturile si tabletele) se vor curata zilnic.
Monitorizarea starii de sanatate a persoanei infectate pe perioada izolarii la domiciliu se face de catre medicul de familie, zilnic, prin sistemul de telemedicina. Pentru persoanele care nu sunt inscrisi pe lista unui medic de familie, monitorizarea zilnica este efectuata de catre directia de sanatate publica judeteana si a municipiului Bucuresti.
In cazul in care este necesar un consult medical de urgenta, se va apela numarul unic de urgenta 112.
MASURI DE SIGURANTA IMPLEMENTATE IN CENTRUL MEDICAL TRANSMED EXPERT:
Consultatiile medicale se fac doar pe baza de programare.
• Accesul in clinIica noastra este permis exclusiv cu o programare in prealabil. Punem accent pe respectarea timpilor alocati fiecarei consultatii, astfel incat sa evitam contactul intre pacienti si aglomeratia din salile de asteptare. Totodata, ne bazam pe intelegerea si responsabilitatea pacientilor de a respecta intervalele orare stabilite.
Triaj epidemiologic prin filtre telefonice si la intrarea in clinica.
• Primul filtrul se face prin call-center pentru identificarea pacientilor suspecti sau cu risc de infectie COVID-19. Totodata, am introdus declaratiile pe proprie raspundere pe care pacientii trebuie sa le completeze inainte de intrarea in clinica si protocolul de verificare a temperaturii corporale a fiecarui pacient.
Personalul medical si auxiliar este echipat corespunzator.
• Pentru siguranta lor si a pacientilor cu care intra in contact, intregul personal din clinicile Transmed poarta ehipamentele de protectie de unica folosinta. Acestea sunt schimbate regulat, la interval de cel mult 4 ore sau ori de cate ori este nevoie.
Accesul apartinatorilor in clinici este restrictionat.
• Apartinatorii nu pot insoti pacientii la intrarea clinica, cu exceptia celor care insotesc copii, persoane cu handicap sau cu dificultati de deplasare. In cazul in care pacientii vin insotiti, apartinatorii sunt rugati sa astepte in afara clinicii.
Toate spatiile din clinica sunt dezinfectate constant.
• Toate spatiile din clinica sunt curatate, dezinfectate si sterilizate constant, in conformitate cu protocoale transmise de autoritati. In plus, am implementat proceduri complexe pentru dezinfectia posibilelor spatii contaminate, folosind inclusiv lampi cu ultraviolete.
REABILITAREA RESPIRATORIE POST COVID
Infectia cu Covid 19 este o cauza importatanta de morbiditate si mortalitate la nivel global.
Cu toate ca pana la acest moment, nu s-a putut determina impactul pe termen mediu si lung al infectiei cu COVID-19 asupra sistemului respirator si asupra altor organe, la pacientii vindecati si externati, conform expertilor, aproximativ un sfert dintre pacientii vindecati dupa infectia cu coronavirus raman cu sechele respiratorii avand capacitatea pulmonara redusa cu aproximativ 20-30%.
Pacientii cu patologie pulmonara prezinta o simptomatologie variata: dispnee, oboseala, fatigabilitate, limitari ale capacitatii de efort, limitari in desfasurarea activitatilor zilnice cotidiene, toate acestea producand alterarea calitatii vietii.
1. Ce este reabilitarea respiratorie?
Reabilitarea respiratorie este o metoda terapeutica bazata pe dovezi, realizata de o echipa multidisciplinara, care se adreseaza pacientilor cu dispnee (greutate in respiratie) si scaderea tolerantei la efort de cauza respiratorie. Aceasta ajuta, alaturi de medicamente, la scaderea senzatiei de lipsa de aer si la cresterea capacitatii de exercitiu.
In program vor fi inclusi pacienti care au simptome (dispnee, oboseala, fatigabilitate, tuse) si o reducere a tolerantei la exercitiu si a activitatilor zilnice datorita bolii respiratorii.
Reabilitarea respiratorie este alcatuita dintr-un program adaptat de exercitii fizice si un program educational (managementul afectiunii si al simptomatologiei).
Exercitiile se desfasoara individual sau in grup. Antrenamentul de grup are beneficiul de a executa exercitii alaturi de alti pacienti care prezinta deficite similare ceea ce ofera oportunitatea sprijinului reciproc. Scopul exercitiilor este de a creste fitness-ul cardiovascular si respirator devenind in felul acesta mai activ crescand calitatea vietii.
2. In ce consta programul de reabilitare respiratorie?
Medicul specialist de reabilitare medicala va stabili modalitatea de antrenament, durata, intensitatea, frecventa si progresia astfel incat acest program sa fie sigur, individualizat,
“goal-oriented” si usor de executat. Fiecare sedinta de antrenament va fi alcatuita din patru parti: incalzirea, antrenamentul aerob, antrenamentul de forta si etapa de revenire treptata.
• Antrenament aerob – exercitii fizice pe bicicleta / covor rulant adaptate fiecarui pacient in parte;
• Antrenament de forta
• Tehnici de drenaj a secretiilor bronsice, exercitii de respiratie;
• Termoterapie; masaj;electroterapie
• Terapie ocupationala
• Salina
• Educatie terapeutica (discutii cu echipa medicala al caror scop este sa imbunatateasca cunostintele despre boala si tratament);
• Consiliere psihologica
Durata, intensitatea si frecventa sedintelor se adapteaza in functie de starea clinica a pacientului.Efortul efectuat va fi adaptat in functie de posibilitatile fiecarui pacient. Pentru aceasta, inainte de inceperea programului se vor efectua cateva teste functionale respiratorii care au drept scop masurarea afectarii respiratorie. Cel mai important este testul cardiopulmonar de effort care va oferi date despre limita efortului. In felul acesta se vor reduce riscurile si se va putea adapta programul fiecarui pacient.
Parametrii care se obtin la includerea intr-un program de reabilitare respiratorie sunt urmariti si comparati periodic, pentru a se cuantifica eficienta programului. Acesti parametri cuprind masurarea functiei pulmonare si a celei a musculaturii respiratorii, cuantificarea simptomatologiei si a calitatii vietii, identificarea pragului de toleranta la efort (testul de mers de sase minute cu monitorizarea saturatiei de oxigen), evaluarea calitatii vietii (chestionare specifice), determinarea gradului de dispnee (scala BORG), teste functionale respiratorii (spirometrie), evaluarea impactului global al bolii (indicele BODE),evaluarea gradului de anxietate si depresie.
3. Cine se ocupa de reabilitarea respiratorie?
Echipa de reabilitare este alcatuita din medic specialist de reabilitare medicala, asistent generalist, kinetoterapeut, fizioterapeut, psiholog. Se alcatuieste un program personalizat, adaptat fiecarui pacient.
4. Care sunt modalitatile de tratament cele mai potrivite?
In spital (inpatient) – pacienti internati in spital din cauza unor dizabilitati mari sau cei aflati intr-o faza instabila. Este vorba despre un program intensiv, durata medie de spitalizare fiind de 14 de zile.
Ambulatoriu (outpatient) – pacientii vin la sedinte de reabilitare in mod regulat. Poate functiona si sub formula internarii de zi, cu prezentari multiple. Avantajul consta in economia de resurse medicale, in schimb deplasarea poate sa fie anevoioasa pentru pacient.
La domiciliu (home patient) – asistenta medicala de reabilitare pulmonara la domiciliul pacientilor. Se adreseaza, in general, pacientilor care nu se pot mobiliza. Dezavantaj: lipsa unei monitorizari adecvate si absenta stimularii legate de grup.
5. Este utila reabilitarea respiratorie?
Reabilitarea respiratorie este utila pacientilor care prezinta o scadere a calitatii vietii si afectarea activitatilor zilnice uzuale datorita dificultatilor respiratorii.
Programele de reabilitare respiratorie si-au demonstrat eficienta in imbunatatirea calitatii vietii, cresterea capacitatii de efort, scaderea gradului de dispnee, scaderea anxietatii si a depresiei.
6. Care sunt beneficiile reabilitarii respiratorii?
• Reducerea simptomelor;
• Cresterea capacitatii de efort;
• Cresterea autonomiei pacientilor cu cresterea calitatii vietii.
7. Se poate utiliza oxigen in timpul reabilitarii respiratorii?
Da, se poate. Se va efectua evaluarea pacientului inaintea programului de reabilitare respiratorie prin teste specifice (cum ar fi testul de mers de 6 minute). In urma evaluarii se va stabili tipul, durata, intensitatea antrenamentului si daca este necesara administrarea oxigenului portabil in timpul antrenamentului.
8. Cat costa reabilitarea respiratorie?
Costul tratamentului este suportat de catre casa de asigurari de sanatate pentru pacientii care au asigurare medicala. Coordonatorul programului de reabilitare respiratorie va comunica pacientilor care nu au asigurare medicala costul programului in functie de necesitatile fiecarui pacient.
SANATATEA REPRODUCERII SI COVID-19
Recomandari OMS pentru femeile insarcinate
Femeile gravide ar trebui sa ia aceleasi masuri de precautie pentru a evita infectia cu COVID-19 ca si alte persoane. Se pot proteja prin:
– spalarea frecventa a mainilor cu o solutie pe baza de alcool sau apa si sapun;
– pastrarea distantei fata de ceilalti si evitarea spatiilor aglomerate;
– purtarea unei masti;
– igiena respiratorie (acoperirea gurii si a nasului, tusit sau stranutat in batista sau in cotul indoit, apoi aruncat imediat batista folosita);
– solicitarea asistentei medicale la primele simptome (febra, tuse sau dificultati de respiratie).
• Femeile insarcinate si femeile care au nascut recent ar trebui sa participe la programele de ingrijire de rutina, in conformitate cu politicile locale si dupa masuri adaptate pentru a reduce posibila transmitere a virusului.
• Femeile gravide care sunt mai in varsta, supraponderale si au afectiuni medicale preexistente, cum ar fi hipertensiunea si diabetul zaharat, par sa aiba un risc crescut de a dezvolta COVID-19 sever. Prin urmare, este important sa ia masuri de precautie pentru a se proteja impotriva COVID-19 si sa raporteze posibilele simptome (inclusiv febra, tuse sau dificultati de respiratie) furnizorului lor de asistenta medicala.
• Femeile insarcinate cu simptome de COVID-19 au prioritate la testare;
• Toate femeile insarcinate, inclusiv cele cu infectii confirmate sau suspectate de COVID-19 si nou-nascutii acestora, au dreptul la ingrijiri de inalta calitate inainte, in timpul si dupa nastere, inclusiv ingrijiri de sanatate mintala.
• Inca nu se stie daca o femeie insarcinata cu COVID-19 poate transmite virusul la fat sau nou-nascut in timpul sarcinii, al nasterii. Pana in prezent, virusul activ nu a fost gasit in probe de lichide din jurul uterului sau al laptelui matern.
• Mamele trebuie sa continue sa-si alapteze nou-nascutul chiar daca sunt infectate cu noul virus sau suspecte de a fi infectate, deoarece virusul nu se transmite prin laptele matern;
• Mamelor cu simptome de COVID-19 li se recomanda sa poarte o masca medicala, in timpul oricarui contact cu copilul si sa se spele pe maini inainte si dupa ce vin in contact cu nou-nascutul.
Recomandari OMS pentru adolescenti si tineri
• Toate grupele de varsta se pot infecta cu COVID-19. Dovezile pana in prezent sugereaza faptul ca, copiii si adolescentii sunt mai putin susceptibili de a suferi de forme severe, dar cazuri grave si decesul pot avea loc si la aceste grupe de varsta.
• Adolescentii pot sa raspandeasca COVID-19 la alte persoane, chiar daca au simptome usoare sau nu au simptome.Virusul se raspandeste de la o persoana la alta prin picaturi mici din nas sau gura, care se raspandesc atunci cand o persoana cu COVID-19 tuseste, stranuta sau vorbeste. Oamenii se pot infecta atingand obiecte sau suprafete, apoi atingandu-si ochii, nasul sau gura.
• Nu exista dovezi conform carora COVID-19 este transmis prin sperma sau fluide vaginale. Cu toate acestea, a face sex cu cineva pune o persoana in pericol daca cealalta persoana are COVID-19.
VACCINAREA ANTI COVID-19
Vaccinurile anti COVID-19 pot preveni infectia COVID-19 prin declansarea raspunsului imun al organismului odata ce acesta intalneste virusul, astfel incat sa il recunoasca si sa lupte impotriva lui. Majoritatea cercetarilor privind vaccinurile anti COVID-19 implica generarea de raspunsuri imune la toate sau la o parte din celulele unei proteine (proteina spike sau proteina S) care este unica pentru virusul care cauzeaza COVID-19. Astfel, daca o persoana vaccinata este ulterior expusa infectiei cu noul coronavirus, sistemul imunitar recunoaste virusul si, deoarece este deja pregatit sa atace virusul, ofera protectie impotriva infectiei COVID-19.
Cele mai frecvente intrebari legate de vaccinarea anti COVID-19:
1. Cum functioneaza vaccinul ARNm?
Virusul SARS-CoV-2 prezinta la suprafata proteine pe care le foloseste pentru a intra in celulele umane. Aceste asa-numite proteine spike sunt o tinta tentanta pentru potentialele vaccinuri si tratamente.
Vaccinurile bazate pe tehnica ARN mesager se folosesc de instructiunile genetice ale virusului pentru construirea proteinei spike. ARN mesager este un material genetic pe care celulele noastre il citesc pentru a produce proteine. Molecula – numita pe scurt ARNm – este fragila si ar fi distrusa de enzimele noastre naturale daca ar fi injectata direct in organism. Pentru a putea patrunde in celule, ARNm este infasurat in bule uleioase din nanoparticule lipidice.
Cand unei persoane i se administreaza vaccinul, unele dintre celulele sale vor citi instructiunile ARNm si vor produce temporar proteine spike. Sistemul imunitar al persoanei va recunoaste apoi aceaste proteine ca fiind intrusi si va produce anticorpi, activand celulele T (globulele albe din sange) pentru a le ataca si distruge. Daca, ulterior, persoana intra in contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul sau imunitar il va recunoaste si va fi gata sa apere organismul impotriva acestuia.
2. Ce ingrediente contin noile vaccinuri pe baza de ARNm?
Ambele vaccinuri bazate pe ARN mesager (Pfizer-BioNTech si Moderna) contin molecula ARNm COVID-19 (infasurata in bule uleioase din nanoparticule lipidice), lipide cum ar fi polietilen glycol (PEG) – un ingredient utilizat frecvent in multe medicamente si colesterol, saruri, zaharuri si solutii tampon, precum: clorura de potasiu, clorura de sodiu, fosfat disodic dihidrat, dihidrogenofosfatat de potasiu.
Vaccinurile ARNm nu contin oua, gelatina, gluten, latex sau conservanti. De asemenea, nu au in compozitia lor antibiotice.
3. Cum a aparut atat de repede primul vaccin?
Vaccinurile impotriva infectiei COVID-19 au fost dezvoltate ca urmare a urgentei de sanatate publica reprezentate de pandemia COVID-19. Astfel, intr-un timp foarte scurt, au fost mobilizate numeroase resurse: capacitate de cercetare crescuta in contextul tehnologiilor deja existente, finantare publica si privata, evaluare prioritara la nivelul organismelor de autorizare (de ex. Agentia Europeana a Medicamentului). Prevalenta mare a virusului in comunitate si inrolarile masive in studiile clinice au asigurat o testare corespunzatoare si posibilitatea de a calcula eficacitatea primului vaccin anti COVID-19. In plus, multe companii producatoare si-au asumat riscul producerii unor cantitati mari de vaccin, chiar inainte ca vaccinul sa fie autorizat, tocmai pentru a putea asigura disponibilitatea acestuia in cazul unei evaluari favorabile.
4. Cat de sigure sunt vaccinurile anti COVID-19?
Pentru a fi declarat sigur si eficient, un vaccin impotriva infectiei COVID-19 trebuie sa treaca printr-o serie de teste si trebuie sa indeplineasca standarde riguroase, asemenea oricarui alt vaccin sau medicament aprobat pe piata. Ambele vaccinuri Pfizer-BioNTech (Comirnaty) si Moderna au primit unda verde in Uniunea Europeana dupa ce reprezentantii Agentiei Europene pentru Medicamente (EMA) au ajuns la concluzia ca in prezent exista disponibile suficiente date privind calitatea, siguranta si eficacitatea vaccinurilor.
5. Care e protectia oferita de vaccin si cat va dura imunitatea dobandita prin vaccinare?
Atat Pfizer, cat si Moderna raporteaza ca vaccinurile lor ofera o eficacitate de aproximativ 95% in prevenirea simptomelor usoare si severe ale infectiei COVID-19. Acest nivel de eficacitate pare sa se aplice la toate grupele de varsta si ambele sexe, dupa cum s-a raportat in studiul clinic desfasurat de Pfizer, care include 43.548 de paticipanti. Datele studiului arata ca vaccinarea a aratat protectie timpurie incepand cu 12 zile de la prima doza, la 7 zile dupa a doua doza observandu-se o eficacitate de 95%.
6. Ce reactii adverse pot aparea dupa vaccinare? Pot fi periculoase?
Efectele secundare care pot aparea in cazul ambelor vaccinuri ARNm sunt cauzate ca parte a raspunsului imun la vaccinuri. Conform rezultatelor studiului clinic, cele mai frecvente efecte secundare asociate cu vaccinul Pfizer au fost usoare sau moderate: durere si inflamatie la locul injectarii, oboseala, cefalee, dureri musculare si articulare, frisoane si febra. Acestea s-au ameliorat in cateva zile dupa vaccinare si apar, in general, mai des dupa a doua doza.
Rareori, ca si in cazul altor vaccinuri, anumite pesoane pot dezvolta reactii alergice. Centrele de vaccinare sunt pregatite pentru a asigura asistenta adecvata in aceste cazuri.
Reprezentantii CDC au anuntat la 15 ianuarie ca pana in prezent au fost raportate 21 de cazuri de anafilaxie din 1.893.360 doze de vaccin Pfizer-BioNTech. Aceste cazuri s-au inregistrat in perioada 14-23 decembrie 2020, iar un procent semnificativ dintre ele (90%, adica 19 cazuri) au fost raportate la femei. In 71% din cazuri, reactiile adverse de anafilaxie au aparut in decurs de 15 minute de la administrarea vaccinului. Se pare ca 17 (81%) din cei 21 de pacienti cu anafilaxie au avut un istoric documentat de alergii sau reactii alergice, inclusiv la medicamente sau produse medicale, alimente si intepaturi de insecte, iar sapte (33%) pacienti au avut in trecut un episod de anafilaxie, inclusiv unul dupa primirea unui vaccin antirabic si altul dupa primirea unui vaccin gripal A (H1N1).
7. Vaccinul poate produce infectia?
Nu. Vaccinurile anti COVID-19 disponibile in acest moment nu utilizeaza virusul viu care cauzeaza COVID-19 si nici forme atenuate ale acestuia. Trebuie mentionat ca dupa vaccinare, organismul uman are nevoie de o perioada de cateva saptamani pentru a produce anticorpii necesari eliminarii virusului SARS-CoV-2. Prin urmare, o persoana vaccinata se poate infecta cu virusul care cauzeaza COVID-19 chiar inainte sau dupa vaccinare. Tocmai de aceea, se recomanda respectarea masurilor de preventie inainte si dupa vaccinare.
8. Protectia obtinuta in urma vaccinarii e mai mare decat cea obtinuta in urma bolii?
Protectia obtinuta de o persoana in urma infectarii cu noul coronavirus (numita imunitate naturala) variaza in functie de severitatea bolii si de la o persoana la alta. Intrucat avem de-a face cu un virus nou, deocamdata nu se stie cat de mult poate dura imunitatea naturala. Dovezile actuale sugereaza ca reinfectarea cu noul coronavirus este mai putin frecventa in primele 90 de zile de la infectia initiala.
In ceea ce priveste protectia oferita prin vaccinare, nu vom sti cat dureaza imunitatea pana cand nu se vor incheia studiile clinice care urmaresc acest aspect. De exemplu, Pfizer, compania care comercializeaza Comirnaty, primul vaccin autorizat anti COVID-19 din UE, va continua sa urmareasca persoanele vaccinate in principalul sau studiu clinic timp de 2 ani. Acest lucru va permite companiei sa adune informatii despre durata protectiei generate de vaccin.
9. Sunt protejat daca fac doar o doza de vaccin?
Nu. Vaccinurile cu ARNm necesita administrarea a doua doze pentru a oferi cea mai buna protectie. Pentru vaccinul Pfizer, dozele trebuie administrate la un interval de 21 de zile, in timp ce pentru vaccinul Moderna, dozele trebuie administrate la 28 de zile distanta intre ele. Cele doua vaccinuri ARNm, autorizate si in Uniunea Europeana, nu sunt interschimbabile.
10. Ma mai pot infecta cu COVID-19 daca am facut vaccinul?
Deocamdata nu este clar daca cineva care a fost vaccinat poate sa se imbolnaveasca in continuare de COVID-19 si cat va dura imunitatea obtinuta in urma vaccinarii. Ceea ce se stie in acest moment este ca ambele vaccinuri ARN mesager ofera o protectie de 95% impotriva COVID-19 si ca organismul are nevoie de cateva saptamani pentru a produce anticorpi impotriva bolii, timp in care este posibil ca o persoana sa contracteze boala. Din acest motiv, populatia nu trebuie sa renunte la masurile actuale de protectie, cum sunt distantarea sociala, purtarea mastii si masurile de igiena a mainilor si igiena respiratorie.
11. O persoana vaccinata prezinta vreun risc pentru membrii de familie nevaccinati din aceeasi casa?
Vaccinurile ARNm nu sunt compuse din virusuri vii, deci o persoana vaccinata nu poate transmite niciun virus unei alte persoane. Pe de alta parte, nu se stie deocamdata daca o persoana vaccinata care intra in contact cu virusul poate experimenta in continuare ceea ce se numeste „infectie asimptomatica”. O infectie asimptomatica apare atunci cand o persoana este expusa la virus in comunitate si virusul se poate replica in corpul sau, dar nu are simptome, deoarece sistemul sau imunitar inabusa infectia ca urmare a vaccinarii. In acest scenariu, persoana ar putea raspandi virusul fara sa stie macar ca este infectata. Prin urmare, se recomanda tuturor persoanelor vaccinate sa continue sa practice masurile de preventie.
12. De ce avem nevoie de vaccin daca aplicam deja masurile de prevenire pentru COVID-19?
Vaccinarea este cea mai sigura si eficienta metoda de a elimina un virus din circulatie. Dovada o reprezinta vaccinurile dezvoltate impotriva variolei si poliomielitei. Masurile de protectie impotriva infectarii cu noul coronavirus, cum sunt masurile de igiena a mainilor si igiena respiratorie, purtarea mastii si mentinerea distantei de minimum 2 metri intre persoane, ne ajuta sa reducem riscul de expunere la virus si de a-l raspandi in comunitate. Pentru a oferi cea mai buna protectie, aceste masuri trebuie completate de vaccinare.
Sa nu uitam ca, prin vaccinarea noastra, ii protejam si pe cei care nu pot fi momentan vaccinati (ex. persoanele cu contraindicatii, copiii sub 16 ani) sau pe cei care nu au un raspuns imun adecvat (persoane cu imunodeficiente).
13. Ma mai protejeaza acest vaccin daca virusul sufera mutatii?
Virusurile sufera, de obicei, mutatii – adica modificari in materialul genetic al acestora. Mutatiile virale pot face ca vaccinurile sa fie mai putin eficiente, asa cum se intampla cu virusul gripal. Desi virusul SARS-CoV-2 sufera in permanenta mutatii, acesta nu pare sa se fi schimbat functional intr-un mod important, astfel incat sa afecteze eficienta vaccinurilor dezvoltate. De exemplu, modificarile recente au permis ca noul coronavirus sa se raspandeasca mai usor, dar aceste modificari nu par sa afecteze nivelul de protectie oferit de vaccinuri impotriva bolii.
14. Ar fi mai bine sa astept sa vad cum reactioneaza alte persoane si apoi sa ma vaccinez?
Nu. Vaccinurile aprobate pana la ora actuala au primit avizul de functionare pe piata pe baza unor analize riguroase, care au vizat siguranta si eficienta acestora, precum si posibilele reactii adverse raportate. Parerea expertilor din cadrul Agentiei Europene a Medicamentului (EMA) si Autoritatii Americane a Medicamentului (FDA) este ca beneficiile oferite de aceste vaccinuri sunt superioare eventualelor riscuri.
15. Cum se administreaza vaccinul?
Vaccinurile impotriva COVID-19 se administreaza la adulti si adolescenti cu varsta de 16 ani si peste, sub forma de doua injectii, de obicei in muschiul bratului superior, la cel putin 21 de zile distanta in cazul vaccinului Pfizer (Comirnaty), respectiv 28 de zile distanta – cum este cazul vaccinului Moderna.
16. Cand si unde ma pot vaccina?
In Romania, asemenea altor state europene, vaccinarea impotriva COVID-19 se realizeaza in 3 etape in baza unei programari prealabile. Prima etapa, demarata deja inca de la sfarsitul anului 2020, consta in imunizarea personalului din domeniul sanitar si a personalului din centrele rezidentiale si medico-sociale si se realizeaza prin intermediul unitatilor sanitare, centrelor de vaccinare sau a echipelor mobile de vaccinare.
A doua etapa de vaccinare anti COVID-19 vizeaza populatia cu grad de risc si angajatii care desfasoara activitati in domenii cheie, esentiale, cum ar fi: institutiile statului, domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, sectorul economic vital, institutii de invatamant si crese, serviciul postal si de curierat, institutii religioase, mass-media, salubritate. In aceasta etapa imunizarea se deruleaza prin reteaua de centre de vaccinare/echipe mobile de vaccinare/medicina de familie.
Cea de-a treia etapa consta in vaccinarea populatiei generale si se deruleaza prin reteaua de centre de vaccinare/echipe mobile de vaccinare/medicina de familie sau centre de vaccinare drive-through.
17. Vaccinul este gratuit pentru toti?
Da. Vaccinurile anti-COVID-19 sunt oferite gratuit populatiei care doreste sa se vaccineze, conform strategiei pentru vaccinarea impotriva COVID-19 din tara noastra.
18. Cum ma programez pentru vaccinare?
Pana la jumatatea lunii ianuarie, programarile in platforma programare.vaccinare-covid.gov.ro sunt disponibile doar pentru persoanele din prima etapa de vaccinare, care isi desfasoara activitatea in domeniile sanatatii si social si sunt realizate prin intermediul angajatorilor. Incepand cu data de 15 ianuarie 2020 incepe a doua etapa a vaccinarii, ceea ce inseamna ca persoanele cu varsta peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice si personalul care activeaza in domenii esentiale se pot programa fie online, pe site-ul programare.vaccinare-covid.gov.ro, fie prin medicul de familie sau prin apartinatori. De asemenea, programarile in vederea vaccinarii se pot face si prin call-center, la numarul de telefon 021.414.44.25.
Programarile in platforma nu sunt disponibile, deocamdata, pentru populatia generala, care urmeaza sa se vaccineze in a 3-a etap. Persoanele care doresc sa se vaccineze isi pot crea cont in platforma, insa optiunea de programare efectiva va fi activa ulterior, dupa parcurgerea primelor doua etape de vaccinare.
19. Pot sa imi aleg centrul in care ma vaccinez?
Conform strategiei pentru vaccinarea impotriva COVID-19 in tara noastra, odata cu realizarea programarii in platforma de vaccinare, se alege si centrul de vaccinare dorit. Persoanele pot opta, indiferent de adresa din cartea de identitate, pentru centrul de vaccinare cel mai apropiat de domiciliu sau de locul de munca.
20. La ce sa ma astept cand ma prezint pentru vaccinare?
Fiecare persoana care urmeaza sa fie imunizata impotriva COVID-19 trebuie sa aiba asupra sa cartea de identitate. In prima faza, i se va masura temperatura corporala, care nu trebuie sa fie mai mare de 37,3 grade Celsius si va fi rugata sa completeze chestionarul de triaj vaccinare adulti si formularul de consimtamant informat. Daca medicul evaluator nu identifica nicio contraindicatie pentru vaccinare, se administreaza serul. Ulterior, personalul medical va introduce datele despre vaccin in registrul electronic national de vaccinare (RENV), care va genera automat o adeverinta ce poate fi transmisa persoanei vaccinate inclusiv electronic.
21. Daca am avut deja COVID-19, ma mai pot vaccina?
Administrarea vaccinului COVID-19 se recomanda inclusiv persoanelor care au avut COVID-19, dupa ce acestea s-au recuperat (au iesit din izolare). Studiile clinice au inclus si persoane care anterior au fost infectate cu SARS-CoV-2, iar vaccinul s-a dovedit a fi sigur.
Intrucat, deocamdata, nu se stie cat dureaza protectia oferita de anticorpii produsi de organism dupa infectarea cu noul coronavirus si un numar mic de oameni au avut al doilea episod de boala mai sever, se considera ca vaccinul poate fi benefic in stimularea imunitatii existente a unei persoane impotriva COVID-19. Totusi, deoarece se considera ca riscul de reinfectie este foarte redus in primele 90 zile de la infectare, vaccinarea poate fi amanata pentru aceste persoane, daca se doreste.
22. Daca am avut o forma severa de COVID-19 ce a necesitat tratament cu plasma convalescenta, ma mai pot vaccina?
In prezent, nu exista date privind siguranta si eficacitatea vaccinurilor mRNA COVID-19 la persoanele care au primit anticorpi monoclonali sau plasma convalescenta ca parte a tratamentului COVID-19. Pe baza timpului de injumatatire estimat al acestor terapii, precum si a dovezilor care sugereaza ca reinfectia este mai putin frecventa in cele 90 de zile de la infectia initiala, vaccinarea ar trebui amanata pentru cel putin 90 de zile, ca masura de precautie pana cand vor fi disponibile informatii suplimentare, pentru a evita interferentele tratamentului cu anticorpi cu raspunsuri imune induse de vaccin.
23. Daca sunt infectat cu COVID-19, dar nu stiu pentru sunt asimptomatic (si nu am intrat in contact cu o persoana confirmata pozitiv), ma pot vaccina?
Da. Reprezentantii CDC nu recomanda testarea inainte de vaccinare, deoarece ar fi foarte dificil de coordonat si nu exista niciun motiv pentru a suspecta ca ar exista o problema. Aceasta recomandare se bazeaza si pe experienta anterioara cu alte vaccinuri, cum ar fi administrarea vaccinurilor impotriva rujeolei, varicelei si rabiei dupa ce o persoana a fost expusa acestor virusuri, adica atunci cand este deja infectata si nu au existat probleme. De asemenea, studiile clinice Pfizer au inclus persoane care au avut sau nu COVID-19 anterior, iar unii participanti au fost infectati in timpul studiului. Nici aceste situatii nu au prezentat probleme de ingrijorare.
24. Cine nu poate face acest vaccin?
Vaccinurile anti COVID-19 nu sunt recomandate persoanelor alergice la substanta activa sau la una dintre componentele vaccinurilor. De asemenea, deocamdata, vaccinurile anti COVID-19 sunt contraindicate copiilor si adolescentilor cu varste mai mici de 16 ani – in cazul vacinului Pfizer, respectiv copiii cu varste sub 18 ani, cum este cazul vaccinului Moderna.
Vaccinurile impotriva COVID-19 sunt contraindicate personalelor cu boala severa sau o infectie cu febra mare (se poate administra vaccinul in caz de febra scazuta sau o infectie usoara). Conform legislatiei, persoanele cu o temperatura corporala mare mare de 37.3 grade Celsius trebuie sa fie reprogramate.
25. Copiii pot fi vaccinati?
Nu. Pana in acest moment, niciun vaccin COVID-19 nu a fost autorizat pentru a fi administrat copiilor cu varsta sub 16 ani. Potrivit reprezentantilor Spitalului Johns Hopkins din Statele Unite ale Americii, exista in desfasurare cel putin un studiu cu participanti cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani care au primit permisiunea parintilor de a participa la cercetare. Cu toate acestea, oamenii de stiinta se asteapta ca abia spre finalului anului 2021 sau chiar 2022 sa existe suficiente dovezi privind siguranta si eficacitatea vaccinarii copiilor impotriva noului coronavirus, in special a copiilor sub 12 ani.
26. Se pot vaccina femeile insarcinate sau cele care alapteaza?
Femeile insarcinate nu au fost incluse in studiile privind siguranta si eficienta vaccinurilor COVID-19, dar s-a constatat ca unele participante au fost fie insarcinate fara sa stie acest lucru, fie au ramas insarcinate in cursul studiului. In consecinta, exista foarte putine date cu privire la siguranta acestor vaccinuri la femeile gravide. Rezultatele au aratat ca nu s-au inregistrat reactii adverse in micul grup de femei insarcinate si ca vaccinul s-a dovedit eficient, insa sunt necesare mai multe date cu privire la aceasta categorie de populatie.
Expertii considera ca este putin probabil ca vaccinurile cu ARNm sa prezinte un risc pentru femeia gravida sau pentru fat, deoarece aceste vaccinuri nu contin virus viu. Recomandarea CDC este ca femeile insarcinate care fac parte dintr-un grup caruia i se recomanda vaccinarea (de exemplu, personalul medical), pot alege sa fie vaccinate.
De asemenea, femeile care alapteaza nu au fost incluse in studiile clinice, insa, conform CDC, vaccinurile ARNm nu sunt considerate a fi un risc pentru sugarul alaptat. Mai mult, expertii CDC sustin ca proaspetele mame nu trebuie sa amane alaptarea dupa ce au fost vaccinate.
27. Se pot vaccina persoanele care sufera de alergii?
Raspunsul depinde de tipul de alergie manifestat de o persoana. Persoanele cu alergii severe sunt sfatuite sa discute cu medicul curant inainte de administrarea vaccinului COVID-19. Conform CDC, se pot vaccina persoanele cu alergii care NU AU legatura cu componentele unui vaccin mRNA COVID-19 si care NU AU legatura cu alte vaccinuri, terapii injectabile sau polisorbat, cum ar fi: alergii la alimente, animale de companie, venin sau mediul inconjurator, alergii la medicamentele orale (inclusiv echivalentele orale ale medicamentelor injectabile) sau persoane cu antecedente familiale de alergii.
Vaccinul impotriva COVID-19 nu ar trebui administrat persoanelor cu un istoric de:
• Reactie alergica severa (de exemplu, anafilaxie) dupa o doza anterioara de vaccin ARNm COVID-19 sau oricare dintre componentele sale
• Reactie alergica imediata de orice severitate la o doza anterioara a unui vaccin ARNm COVID-19 sau a oricaruia dintre componentele sale (inclusiv polietilen glycol si/sau polisorbat)
• Reactie alergica imediata de orice severitate la polisorbat
In functie de reactiile observate la administrarea primei doze, recomandarile Public Health England pentru RAPEL sunt urmatoarele:
• Persoanele cu reactie cutanata urticariana (prurit) localizata (fara simptome sistemice) la prima doza de vaccin impotriva COVID-19 trebuie sa primeasca a doua doza de vaccin intr-un cadru cu facilitati complete de resuscitare (ex, un spital) si trebuie tinute sub observatie timp de 30 de minute
• Persoanele cu reactii non-alergice (episoade vasovagale, reactii cutanate non-urticariane sau simptome nespecifice) la prima doza a unui vaccin COVID-19 pot primi a doua doza de vaccin in orice unitate de vaccinare.
28. Se pot vaccina persoanele cu boli autoimune?
Persoanele cu afectiuni autoimune care nu au contraindicatii la vaccinare pot primi un vaccin ARNm COVID-19. Conform CDC, in prezent, nu sunt disponibile date privind siguranta si eficacitatea vaccinurilor ARN mesager anti COVID-19 la persoanele cu afectiuni autoimune, desi aceste persoane au fost eligibile pentru inscrierea in studiile clinice. Nu s-au observat diferente semnificative in aparitia simptomelor compatibile cu afectiuni autoimune sau tulburari inflamatorii la participantii la studiile clinice care au primit un vaccin ARN mesager anti COVID-19 comparativ cu placebo.
29. Se pot vaccina persoanele cu imunitate scazuta?
Eficacitatea, siguranta si imunogenitatea vaccinului nu au fost evaluate la persoane imunocompromise, inclusiv cele carora li se administreaza tratament imunosupresor. Conform CDC, persoanele cu o imunitate scazuta din varii motive pot fi vaccinate daca nu prezinta contraindicatii pentru vaccinare. Aceste persoane, trebuie insa informate cu privire la faptul ca profilul de siguranta si eficacitatea sunt inca necunoscute la populatiile imunodeprimate, ca exista riscul unui raspuns imun redus si ca trebuie sa continue sa urmeze in continuare toate masurile de preventie.
30. Se pot vaccina persoanele cu boli de sange, cardiace sau cu boli oncologice?
In mod similar altor injectii intramusculare, vaccinul anti COVID-19 trebuie administrat cu prudenta persoanelor cu diferite boli de sange care urmeaza un tratament anticoagulant sau persoanelor cu trombocitopenie sau orice tulburare de coagulare (ex. hemofilie), intrucat aceste persoane au un risc mai mare de hemoragii sau echimoze in urma administrarii intramusculare.
In cazul persoanelor cu diferite boli oncologice sau supravietuitorilor de cancer administrarea oricarui tip de vaccin depinde de mai multi factori, cum ar fi tipul de vaccin, tipul de cancer, tratamentul oncologic administrat si daca sistemul lor imunitar functioneaza corect. Prin urmare, recomandarea expertilor este ca acesti pacienti sa discute cu medicul oncolog inainte de a primi orice tip de vaccin, inclusiv vaccinul impotriva COVID-19.
Referitor la persoanele cu afectiuni cardiace, nu exista o contraindicatie in administrarea vaccinului, mai ales ca aceste persoane fac parte din categoriile de persoane cu risc mare de dezvoltare a unei infectii severe cu SARS-CoV-2.
31. E nevoie sa mai respect cele 3 reguli de aur (masca, distantare sociala, igiena mainilor) dupa vaccinare?
Da. Poate dura ceva timp pana cand toti cei care doresc vor reusi sa se vaccineze impotriva COVID-19. Un vaccin eficient in proportie de 95%, cum sunt vaccinurile ARN mesager, inseamna ca aproximativ 1 din 20 de persoane vaccinate poate sa nu fie protejata impotriva bolii. De asemenea, desi vaccinul poate impiedica imbolnavirea, deocamdata nu se stie daca persoana vaccinata poate transporta si transmite virusul altor persoane. De aceea, pana cand vor exista mai multe dovezi cu privire la cat de bine functioneaza vaccinul, masurile de precautie precum purtarea mastii si distantarea fizica vor trebuie mentinute.
32. Cand va disparea pandemia?
Oprirea unei pandemii necesita utilizarea tuturor instrumentelor disponibile. Masurile de preventie (purtatul mastii, distantarea fizica, igiena mainilor) ne ajuta sa reducem sansele de a fi expus la virus sau de a-l raspandi la altii. Insa impreuna, vaccinarea impotriva COVID-19 si respectarea masurilor de preventie ne vor oferi cea mai buna protectie impotriva COVID-19.
Pentru a reveni la viata dinainte de declansarea pandemiei COVID-19, oamenii de stiinta si expertii in sanatate publica sustin ca trebuie mai intai sa atingem un nivel cat mai ridicat de acoperire vaccinala – acea „imunitatea de turma” care apare atunci cand suficient de multi oameni au fost vaccinati impotriva unei boli pentru a reduce drastic raspandirea virusului la alte persoane. Daca un virus nu are o gazda in care poate supravietui, in cele din urma moare.
ADRESE UTILE:
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Iasi
