PROTOCOL PENTRU MONITORIZAREA SARCINII
O sarcina este un adevarat miracol pentru o femeie mai ales atunci când ea este si una dorita. Se spune ca experienta traita pe perioada sarcinii nu poate fi comparata cu nimic, iar pentru a nu avea probleme si pentru a da nastere unui copil sanatos, proaspata mamica va trebui atent monitorizata.
Cum se poate pune diagnosticul de sarcina?
Diagnosticul de sarcina se poate pune precoce prin determinarea în ser a hormonului coriogonadotropic HCG, care începe sa prezinte valori crescute de obicei în momentul în care se constata absenta menstruatiei.
Ce investigatii de laborator sunt necesare în cursul unei sarcini normale?
Hemograma trebuie efectuata imediat dupa stabilirea diagnosticului de sarcina pentru depistarea precoce a anemiei. Acest test se poate completa cu determinarea fierului în sânge (sideremia) sau cu electroforeza de hemoglobina daca exista suspiciunea unei betatalasemii minor (afectiune ereditara asociata cu o anomalie în sinteza hemoglobinei). Începând cu saptamâna 21 trebuie repetata hemograma la fiecare 4 saptamâni, urmarindu-se în special valoarea hemoglobinei.
Grupul sanguin si factorul Rh trebuiesc efectuate cât mai rapid la ambii parteneri pentru a identifica o posibila incompatibilitate de grup sangvin si Rh, si de a permite o corecta monitorizare în cursul sarcinii.
Examenul de urina trebuie efectuat la fiecare 4 saptamâni pentru a depista o eventuala infectie (este necesara în acest caz si urocultura), posibilele pierderi de proteine, prezenta de glucoza. În ultima situatie sunt necesare investigatii suplimentare pentru diagnosticarea diabetului zaharat sau a diabetului gestational.
Diagnosticul infectiilor congenitale
În cursul infectiilor congenitale sau prenatale agentii patogeni sunt transmisi de la mama embrionului sau fatului si pot cauza avorturi, moartea fatului în uter sau malformatii fetale. În acest sens în cursul sarcinii se efectueaza urmatoarele teste:
1. Anticorpii IgG si IgM pentru rubeola – cât mai precoce în sarcina. Daca anticorpii IgG sunt pozitivi si cei IgM sunt negativi înseamna ca pacienta are imunitate fata de acest virus si nu mai necesita testari ulterioare. Daca însa se constata absenta imunitatii (IgG negativ) serologia pentru rubeola va fi repetata în cursul saptamânilor 16-18.
2. Anticorpii IgG si IgM pentru citomegalovirus. Citomegalovirusul are aceleasi efecte asupra embrionului ca si virusul rubeolei trebuind depistat în primul trimestru de sarcina, cât mai rapid. Numai în cazul în care mama se infecteaza prima data în cursul sarcinii cu acest virus exista riscul afectarii fatului.
3. Anticorpii IgG si IgM pentru toxoplasma trebuie testati înainte de sarcina sau cât mai rapid în sarcina. Anticorpii IgG pozitivi cu IgM negativ demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai este necesara repetarea testelor în cursul sarcinii. Daca imunitatea este absenta (IgG negativ) testarea se va repeta la intervale de 8-12 saptamâni.
4. Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) se efectueaza de asemenea la începutul sarcinii
5.Serologia pentru HIV (virusul imunodeficientei umane) se face numai cu acordul pacientei la debutul sarcinii.
6.AgHBs specific hepatitei virale de tip B se determina cât mai aproape de momentul sarcinii la pacientele cu risc crescut fata de aceasta infectie.
Atât serologia pentru HIV cât si AgHBs sunt recomandate pentru ca prezinta un risc crescut de transmitere a infectiilor de la mama la fat.
NOU! Evaluarea cardiologica a gravidelor prin cabinetul de cardiologie!! Indicatii si contraindicatii ale interventiei cezariene in cazul gravidei cardiopate. Urmarirea cardiologica a gravidelor si fetilor, tratament si monitorizare. Ecocardiografia fetala realizata de un cardiolog!
Consultatiile si ecocardiografiile se fac in baza unei programari prealabile si sunt gratuite cu bilet de trimitere de la medicul de familie / specialist sau contracost.
